 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
1. AU, AI, EI, EU, ÄU, UI Aceștia sunt diftongii din Hochdeutsch. Diftong = grup de 2 vocale alăturate care fac parte din aceeași silabă. I) AU Pronunție: AU (das) Haus [Haus] = casa (die) Maus [Maus] = șoarecele (der) Traum [Traum] = visul (der) Zaun [Țaun] = gardul auch [auh] = și, la fel și laut [laut] = tare (ca și intensitate) braun [braun] = maro, șaten, cafeniu laufen [laufăn] = a alerga II) AI și EI (în această categorie întră și diftongii AY și EY) Pronunție: AI, toți 4.
III) EU și ÄU Pronunție: un fel de OI, amândoi.
IV) UI Pronunție: UI Apare doar în interjecția: Pfui! [Pfui] = Pfui! (exprimă un sentiment sau senzație neplacută) De alte locuri în care să apară cel puțin eu nu am auzit. 2. IE Chiar daca este un grup de 2 vocale alăturate care fac parte din aceeași silabă grupul IE nu este un diftong! Pronunție: I lung I) I lung în cadrul cuvântului (das) Bier [Biir] = berea / (das) Lied [Liid] = cântecul lieben [liibăn] = a iubi / viel [fiil] = mult / Wien [Viin] = Viena II) I lung la sfârșitul cuvântului doar dacă ultima silabă este accentuată (die) Biographie [Biografii] = biografia / (die) Akademie [Academii] = academia (die) Philosophie [Filozofii] = filozofia Pronunție: IE (se pronunță separat I și E), la sfârșitul cuvântului dacă silaba este neaccentuată. (die) Familie [Famiilie] = familia / (die) Materie [Mateerie] = materia (die) Folie [Foolie] = folie (pe care se poate printa sau folie de aluminiu în gastronomie) 3. ER, EN, EM, EL I) ER Pronunție: ĂR sau Ă (uneori nu se aude deloc R). Sufixul ER (die) Mutter [Mutăr] = mama (der) Vater [Faatăr] = tata (die) Schwester [Șvestăr] = sora vier [fiir] = patru Prefixele ER, VER, ZER, HER *ER - erlauben [ărlaubăn] = a permite *VER - vergessen [fărghesăn] = a uita *ZER - zerstören [țărștöörăn] = a distruge, (ö = io) Acest aspect l-am discutat și la litera R vocal. În exemplele de mai sus (și de la ALFABET) am pronunțat ĂR peste tot (e mai ușor, dar și mai indicat pentru începători), dar în vorbire (mai ales daca se vorbește repede) deseori acest R nu se aude [Mută(r), Faată(r), fiiă(r), ă(r)laubăn, fă(r)gesăn] SAU se aude puțin ca și cum ați "CIUPI" din el! Pronunție: ĂN, ĂM, ĂL *EN (majoritatea verbelor) - haben [haabăn] = a avea / der Kuchen [Kuuhăn] = prăjitura *EM - mit großem Eifer [mit groossăm Aifăr] = cu exces de zel *EL - (der) Vogel [Foogăl] = pasărea / (der) Nebel [Neebăl] = ceața În pronunția cuvintelor care se termină în EN, EM și EL, E poate fi omis mai ales în vobirea rapidă pronunțându-se astfel [haabn], [Kuuhn] sau [Foogl]. 4. CH I) Pronunție: H gutural, când stă după A, O, U și AU. *după A: (der) Krach [Crah] = zgomotul, larma *după O: ich mochte = ich [mohte] = eu vroiam / (die) Tochter [Tohtăr] = fiica *după U: (das) Buch [Buuh] = cartea *după AU: (der) Rauch [Rauh] = fumatul / auch [auh] = și, la fel și METODĂ: Sunetul se articulează cu porțiunea din spate a limbii încercând să atingeți puțin sau chiar de tot cerul gurii. II) Pronunție: H, când stă după E, Ä, I, EI, EU, ÄU, Ö, și Ü sau după o consoană. *după E: (der) Becher [Behiăr] = cana *după Ä: (die) Bäche [Behie] = pârâurile *după I: ich [ih] = eu / mich [mih] = pe mine / dich [dih] = pe tine *după EI: (das) Reich [Raihi] = regatul *după EU: euch [oihi] = vouă, pe voi *după ÄU: (die) Bräuche [Broihie] = obiceiurile *după Ö: ich möchte [möhite] = eu aș dori, (ö = eo) *după Ü: (die) Bücher [Büühiăr] = cărțile, (ü = iu) *după o consoană: (die) Milch [Milhi] = laptele METODĂ: Se ține gura semideschisă și se pronunță H dând aerul afara pe gură. III) Pronunție: un fel de HI, cuvinte foarte puține. (die) Chemie [Hiemii] = chimia / China [Hiinaa] = China / (die) Chirurgie [Hirurghii] = chirurgia În sudul Germaniei și în Austria se pronunță C (ca și che sau chi în română), dar această pronunție este acceptată și în Hochdeutsch [Chemii], [Chiinaa], [Chirurgii]. IV) Pronunție: Ș, cuvinte împrumutate din limba franceză. (der) Chef [Șef] = șeful (die) Chance [Șoonse] = șansa (der) Charme [Șaarm] = șarmul V) Pronunție: C (ca în casă), cuvinte foarte puține. (der) Chor [Coor] = corul das Chaos [Caaos] = haosul Christoph [Cristof] = Christoph (nume de bărbat) 5. CHS Pronunție: CS (das) Wachs [Vacs] = ceara / (die) Achsel [Acsăl] = umărul / Sachsen [Zacsăn] = Saxonia sechs [zecs] = șase / wachsen [vacsăn] = a crește, a prinde rădăcini, a se dezvolta 6. CK Pronunție: C (ca în casă) (das) Gepäck [Ghepec] = bagajul, bagajele / (der) Schock [Șoc] = șocul / dick [dic] = gras (das) Glück [Glüc] = norocul, fericirea / (der) Sack [Zac] = sacul, pung 7. IG Pronunție: un fel de IH, doar când este sufix! Se pronunță exact la fel ca și CH când stă după I, adică ca în: ich, mich, dich. richtig [rihtih] = corect, drept, adevărat Aici avem 2 sunete de IH identice date de cele 2 grupuri: CH (urmat de I, deci ich) și sufixul IG! lustig [lustih] = amuzant, vesel fertig [fertih] = gata, terminat (der) Honig [Hoonih] = mierea zwanzig [țvanțih] = douăzeci / dreißig [draissih] = treizeci / ... / neunzig [noințih] = nouăzeci 8. PF, PH I) PF Pronunție: PF (der) Pfeil [Pfail] = săgeata / (das) Pferd [Pferd] = calul (der) Tropfen [Tropfăn] = picătura / (der) Kopf [Copf] = capul METODĂ: În primă instanță se pronunță P mai apăsat, iar apoi este urmat de o pronunțare mai moale al lui F. II) PH Pronunție: F, cuvinte împrumutate din alte limbi - majoritatea au fost germanizate precum Foto (Photo), Telefon (Telephon). (die) Physik [Füziic] = fizica (die) Phrase [Fraaze] = fraza (die) Philosophie [Filozofii] = filozofia 9. SCH, TSCH I) SCH Pronunție: Ș (der) Schlaf [Șlaaf] = somnul (der) Schnee [Șnee] = zăpada (der) Fisch [Fiș] = peștele schnell [șnel] = repede II) TSCH Pronunție: se pronunță atât T cât și SCH = (TȘ) rezultând un fel de CI sau CE. Tschüss! [Ciüüs] = Pa! Tschechisch [Cehiș] = limba cehă Deutsch [Doici] = limba germană 10. SP, ST I) Pronunție: ȘP și ȘT, la începutul cuvântului dar și în cadrul cuvântului DACĂ acesta este un cuvânt compus!
II) Pronunție: SP și ST, în cadrul sau la sfârșitul cuvântului.
11. TH, TZ I) TH Pronunție: T, indiferent de locul în cuvânt. (das) Theater [Teaatăr] = teatrul / (das) Thema [Teema] = tema, subiectul (die) Apotheke [Apoteeche] = farmacia / (der) Psychopath [Psühopaat] = psihopatul II) TZ Pronunție: Ț, indiferent de locul în cuvânt. (das) Netz [Neț] = rețeaua, plasa, fileul plötzlich [plöțlih] = deodată hetzen [hețăn] = a grăbi pe cineva, a fugări, a alerga Cum se spune un nume pe litere în germană Sunt câteva metode des întâlnite de a spune un nume pe litere în orice limbă, spre exemplu puteţi folosi: nume de oraşe, nume de ţări sau denumirile întâlnite în alfabetul fonetic al limbii respective. Atenţie! Dacă doriţi să folosiţi nume de ţări sau oraşe în limba germană, trebuie să fiţi siguri pe scrierea şi pronunţia acestora, de exemplu: Austria în limba germană se scrie Österreich şi se pronunţă iostăr-raih. În continuare, vom studia alfabetul fonetic german (tabelul de mai jos) şi pe baza acestuia vom stabili mai apoi cum se spune un nume pe litere în limba germană. Am adăugat o pronunţie scrisă în paranteze pentru denumirile cu un oarecare grad de dificultate.
.
Alfabetul fonetic în Austria este un pic diferit de cel întâlnit în Germania, diferenţele fiind făcute de cuvintele: Kaufmann, Ökonom, Übermut, Xanthippe şi Zeppelin. Cuvintele precizate anterior sunt înlocuite cu: Konrad, Österreich, Übel, Xaver şi Zürich.
.
Alfabetul fonetic din Elveţia are şi el unele modificări în comparaţie cu cel din Germania, diferenţele fiind făcute de cuvintele: Dora, Kaufmann, Ökonom, Paula, Xanthippe şi Zeppelin. Aceste cuvinte sunt înlocuite cu: Daniel, Kaiser, Örlikon, Peter, Xaver şi Zürich.
|
